Prezentare
VALEA TELEAJENULUI
La 3 km de pensiune, in mijlocul unei paduri de brazi, se afla Manastirea Suzana, manastire de calugarite, infiintata in 1740. In incinta bisericii poti admira minunate icoane imbracate in argint si un frumos muzeu cu obiecte bisericesti.
Statiunea Cheia este asezata la poalele Muntilor Ciucas si Grohotis si e punct de plecare in scurte excursii. Muzeul Natura Vaii Teleajenului este amenajat intr-o casa in stil popular. Manastirea Cheia a fost ridicata in 1835 pe locul unor vechi schituri, este metoh (loc de gazduire) patriarhal si dispune de un muzeu cu obiecte de cult. Din Cheia, pe sosea sau poteca turistica, se ajunge la Cabana Muntele Rosu (1.260 m), de unde se deschide o superba panorama asupra statiunii si a Vaii Teleajenului. Daca iti plac plimbarile in mijlocul naturii, poti alege un traseu de cateva ore pana la Cabana Ciucas si varful cu acelasi nume (1.954 m).Masivul Ciucas constituie una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii de Curbura: are peisaje linistite si culmi netede, dar si creste salbatice, in care se impleteste spectaculosul cu ineditul. La 30 km nord de Cheia se afla orasul Brasov.
Teleajenul izvoraste din Masivul Ciucas (în culoarul superior se numeste “Paraul Berii”). Strabate 113 km pana la varsarea în raul Prahova. În depresiunea Cheia primeste ca afluent paraul Tampa, apoi, la iesirea din mun?i, un afluent mai important, paraul Telejenel. La confluen?a, în nordul comunei Maneciu, se afla cel mai mare baraj din Romania construit în întregime cu materiale locale.
Numele Teleajen are o origine îndepartata, însemnand “vale cu drum de care te legi”. Înca din vremea romanilor, “drumul de la Teleajen” strabatea mun?ii, pornind din Transilvania pe Valea Buzaului superior, urcand în Poiana Fetii si coborand pe langa Telejenel.
Valea Teleajenului s-a pastrat ca important drum comercial între Muntenia si Transilvania, astfel încat au aparut si s-au dezvoltat localita?i ca Valenii de Munte si Ploiesti.
Mihai Viteazul, pornind din Ploiesti, a trecut cu oastea Carpatii pe Valea Teleajenului si pasul Buzaului în octombrie 1599. De atunci s-au pastrat nume de locuri ca “Stanca lui Mihai” de langa Cheia, sau “Masa lui Mihai Viteazu” de langa Tabla Bu?ii.
Valea Teleajenului
Localitati: Valenii de munte, Maneciu, Izvoarele, Cheia, Magurele, Slanic
SLANIC PRAHOVA
La 20 km in sensul opus statiunii Cheia, inspre Valenii de Munte se afla Slanic Prahova, o statiune balneoclimaterica permanenta, cu veri placute si ierni blande, situata pe un masiv de sare si inconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi.
Slanicul este cunoscut mai ales ca o zona importanta in domeniul exploatarilor de sare (mina de aici fiind una dintre cele mai mari din Europa). In statiune se gasesc si numeroase izvoare cloruro-sodice. Unele dintre ele au format, in gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Aici poti vizita Muzeul Sarii si Salina Unirea, unde busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul sunt sculptate in sare. Salina a fost exploatata intre 1938 si 1970, ulterior fiind amenajata ca muzeu si sanatoriu. Accesul se face coborand 200 de metri, cu liftul minier.
Muntele de Sare, cu o inaltime de cativa zeci de metri, este inedit. Apa ploilor a modelat pe suprafata sa mii de forme si santulete, iar cristalele de sare par ace de gheata care stralucesc in bataia soarelui. Prin prabusirea tavanului de la Ocna Veche, la poalele Muntelui de Sare s-a format un lac castro-salin. Este unic in tara, fapt pentru care a fost declarat monument al naturii.
Casa Camarasiei, inaltata in preajma anului 1800, are un stil definitoriu pentru zona Vaii Slanicului. Edificiul are doua niveluri, construite din piatra de rau, iar stalpii din lemn de stejar sunt ciopliti in stil popular. Astazi, edificiul adaposteste Muzeul de Arta.
